Mi-e greata ! Mi-e greata de lumea in care traiesc, mi-e greata cand ma gandesc ca daca ma opresc din a nu face nimic (repet, fac totusi ceva : scriu!) devin una si aceeasi persoana cu El! Care nu ma lasa sa mananc, nu ma lasa sa dorm, nu ma lasa sa ma plimb, nu ma lasa sa citesc, nu ma lasa sa ma uit la tv, ma lasa doar sa nu fac nimic ! dar eu vreau sa fac ceva ! mai bine ma nasteam mai devreme ... da ! mi-ar fi placut sa ma fi nascut cand as fi vrut eu ... dar nu s-a putut !
Traiesc ! Mor ! Iar traiesc , iar mor ... traiesc atunci cand infloreste zarzarul, mor atunci cand se scutura frunzele nucului ... traiesc cand se naste un om , mor cand dispare din viata un om; traiesc cand aud oameni razand, mor cand ii aud plangand; traiesc cand vad doi pusti tinandu-se de mana, mor cand vad doi oameni lasand intr-un colt verigheta ... traiesc cand rasare soarele, mor cand apare luna ... traiesc in fiecare stea de pe cerul unei nopti de vara ... traiesc in fiecare zi , mor in fiecare clipa ... si totusi , traiesc , singur , izolat, lipsit de griji si probleme; din cand in cand mor , pentru a putea veni in lumea reala sa-mi cumpar niste haine; mor pentru a putea veni in lumea reala sa termin ceea ce am inceput atunci cand m-am nascut: sa mor ! si incerc sa mor linistit de fiecare data pentru a putea trai ... si atunci vreau sa ajung iar la EA ... care ma asteapta de-atata vreme ... care nu se plictiseste niciodata sa ma astepte, care nu rade, nu plange, nu mananca, nu bea, nu merge, Ea ... care nu traieste ... Sau poate ca traieste prin mine ...