Cativa stropi de ploaie cad pe obrajii EI ... simt cum pielea fetei EI se distruge, de parca ar fi o ploaie de acid ... NU vreau sa o pierd asa ca o acopar cu trupul meu ... dar sunt prea mic pentru a o putea apara de ura LUI ... simt cum stropii acizi imi descompun fiecare celula a trupului meu , simt cum sangele siroieste peste ochii EI lipsiti de orice emotie , de orice suferinta ... Simt cum bucati mici din carnea mea se detaseaza de mine ... Simt cum organele mele vitale isi inceteaza orice activitate intrand parca in hibernare ... Simt cum ma pierd in fiecare strop , si celulele mele nu ma mai recunosc ... Ma resping ... In curand nu o sa mai fiu ... O sa fie doar EA si atunci cand eu voi fi dispersat in mii si mii de celule (moarte) mi se va implini visul de a fi peste tot ...